Te Ridici Sau Te Distrugi – Cum Anume Faci Asta

Hei, salutare,
PUTEREA MINȚII TALE te ridică sau te distruge.
Azi vreau să îți dau din casă.
Voi fi vulnerabilă și voi împărtăși cu tine conștientizările
pe care le-am avut în timp ce pregăteam un curs al meu
“Mentalitatea Abundenței în viața personală și în afaceri”.
Mi-am dat seama că, în unele zile, mă surprindeam având
gânduri automate de judecare,
de devalorizare față de propriul meu corp….
”hainele mă arată grasă”, “am burtă”
știți ce zic, doamnelor?
O perioadă nu mi-am dat seama că asta fac,
doar mă simțeam „nașpa”.
Am luat decizia că în una dintre sesiunile mele cu coach-ul personal
să abordez tema aceasta:
“De unde îmi vin aceste gânduri de devalorizare și cum pot să scap de ele?”
Așa am înțeles ce anume era memorat în subconștientul meu
și care erau momentele când sub(in)conștientul îmi livra aceste gânduri automate.
Unii dintre voi mi-ați mai auzit povestea,
eu am fost crescută de bunica.
Fiindcă mama mea a rămas „din greșeală” însărcinată cu mine,
pentru ea am fost un copil nedorit,
a ales să vadă că are cel mai urât copil și
a avut grijă să îmi repete de suficient de multe ori asta…..
nu e de mirare că până la 23 de ani oglinda era cel mai mare dușman al meu.
Bunica mea era o fire activă ,toată ziua “în priză”,
se ghida după convingerea, credința că atunci când nu te miști,
nu faci efort fizic ești puturos și inutil.
Munca intelectuală, cititul era pierdere de vreme pentru ea.
Acum te rog să nu-mi judeci bunica și mama, le-am iertat și le iubesc!
Au făcut tot ce au putut mai bine conform cu nivelul lor de conștientizare de atunci.
Îți scriu asta pentru a înțelege cum funcționează mintea noastră.
Într-o zi, când stăteam locului
să scriu un training personalizat pentru o nouă echipă din companie
subconștientul îmi livra ce avea memorat el ”ești inutilă” – vocea bunicii,
la care se adăuga cea a mamei “ești grasă, urâtă”
și toate astea se manifestau ca o judecată, o devalorizare a corpului meu fizic.
De ce mă judecam?
De ce îmi devalorizam corpul meu?
Mintea îmi livra ce avea ea memorat în subconștient legat de munca intelectuală.
Am avut nevoie de alte sesiuni de coaching
să învăț cum să devin mai repede conștientă de convingerile limitative
ce se derulau, sub formă de gânduri automate,
prin capul meu, fără ca eu să îmi dau seama de asta.
Probabil ți-am mai spus că 97% din zi noi funcționăm pe pilot automat, inconștient.
Subconștientul ne livrează gânduri,
obiceiuri, convingeri, comportamente
pe care le are memorate acolo din trecutul nostru.
Și e foarte greu să devii conștient de ele.
Și aceste credințe vechi te controlează,
te limitează,
te țin pe loc.
Și ne întrebăm de ce ne simțim prost, stresați sau de ce nu înaintăm.
Parcă ceva mă ține pe loc…
Știi ce zic?
„Până nu faci subconștientul conștient, îți va conduce viața și vei numi asta soartă.”
– C. G. Jung
„Așa mi-a fost scris, m-a bătut Dumnezeu, n-am noroc…’’
ați auzit explicații din astea?
Sunt, de fapt, convingeri limitative memorate în mintea noastră subconștientă.
Și nu prea poți să scapi de ele de unul singur.
De asta cred cu tărie că fiecare om,
măcar o dată în viață ar trebui să treacă printr-un proces de coaching.
Tu când ai vrea să începi să devii conștient de ce te ține pe loc?
Azi îți las un exercițiu de mare ajutor:
Scrie, pe o foaie cuvintele de mai jos,
apoi în dreptul lor, scrie
care este convingerea ta despre ele și apoi întreabă-te:
De unde ai această convingere?
Te mai ajută în această formă?
Iată cuvintele care îți definesc viața:
Familie – ex. oamenii care mă apreciază, siguranță, pace (noua mea convingere)
Iubire
Bani
Muncă
Dezvoltare Personală
Coaching
Succes
Timp liber
Citit
Desigur, sunt atâtea cuvinte care ne definesc viața.
Am ales câteva, tu poți completa lista.
M-aș bucura enorm să îmi scrii de ce anume ți-ai dat seama după ce ai făcut acest exercițiu.